Informatica de gestiune -- 2006-2007 -- info.uvt.ro

From Wikiversity

Cuvant inainte[edit]

Vreau sa ii rog pe toti cei care participa la acest laborator sa imi trimita feedback referitor la aceasta pagina pentru a o imbunatati. Astfel daca gasiti fraze neclare, intortocheate, ori notiuni care nu au fost descrise va rog sa imi transmiteti.

De asemenea doresc sa ii rog pe participanti sa imi trimita un email la adresa ccraciun@info.uvt.ro pentru a putea comunica diversele schimbari sau observatii.

Scopul laboratorului[edit]

Informatica de gestiune se afla la confluenta a doua mari domenii: informatica si economia.

Ea descrie activitatile desfasurate in cadrul unei intreprinderi si se axeaza in special pe trei functii de baza:

  • productia;
  • vanzarea;
  • gestiunea.

Pentru mai multe detalii va rog sa consultati Economia intreprinderii.

Astfel in cadrul cursului vor fi prezentate subiecte adecvate ce vor descrie activitatile de mai sus, iar in cadrul laboratorului vom incerca sa modelam respectivele activitati din doua perspective:

  • al fluxului de date;
  • a structurilor de date.

Subiecte tratate[edit]

Subiectele tratate in cadrul laboratorului sunt extrase din cadrul cursului, lista fiind bine inteles deschisa la sugestii:

  • Aprovizionarea
  • Desfacerea
  • Determinarea necesarului
  • Productia (proiectarea produselor)

Aceste subiecte le gasiti tratate mai pe larg in:

Daca mai gasiti si alte link-uri interesante va rog nu ezitati sa mi le trimiteti pentru a le putea adauga pe acest site.

Perspectivele de modelare[edit]

Modelarea fluxului de date[edit]

Aceasta se refera la surprinderea interactiunii diverselor entitati intre ele. Spre exemplu in cazul aprovizionarii putem modela modul in care un necesar de materiale ajunge pleaca de la cel ce determina necesarul, ajunge la gestionar, acesta la randul sau centralizand mai multe necesaruri si creand o comanda unuia dintre furnizori, care la randul lor le indeplinesc prin trimiterea de materiale insotite de facturi.

In acest model trebuie sa fie identificate nodurile sursa si destinatie a fiecarui tip de mesaj -- document -- precum si evenimentele generate de plecarea sau primirea unui mesaj. De asemenea trebuie luate in evidenta eventualele cazuri de eroare (spre exemplu documentul cu necesar nu a fost completat corect sau in intregime).

Pentru aceasta modelare ne putem folosi de urmatoarele:

Modelarea structurilor de date[edit]

Aceasta modelare se refera la surprinderea imaginii statice a proceselor, prin intermediul datelor (documentelor) ce le guverneaza si prin relatiile dintre acestea. De exemplu stim ca avem documentul de tip comanda, care are anumite campuri, si o lista de inregistrari. De asemenea avem si documentul factura cu un format asemanator al comenzii, insa cu cateva elemente in plus. Fiecare document factura este ca urmare a unei comenzi, fiecare comanda putand avea mai multe facturi.

In acest model trebuie identificate:

  • documentele care sunt utilizate => entitati;
  • alte entitati (de exemplu angajat, firma, etc.) care sunt referentiate din mai multe documente;
  • atribute sau proprietati ale entitatilor;
  • relatiile existente intre diferite entitati (relatii de mostenire, relatii de compunere, etc.);
  • constrangeri la nivel de atribute;
  • constrangeri la nivel de relatii;
  • operatiile necesare:
    • interogari;
    • modificari;
    • etc.

Pentru aceasta putem folosi:

Desfasurarea laboratorului[edit]

Pentru a putea atinge telurile descrise mai sus propun ca laboratorul sa se desfasoare prin impartirea participantilor in echipe -- componenta unei echipe fiind de 2-3 studenti. Fiecare echipa va trebui sa isi aleaga un subiect tratat (fie din lista prezentata mai sus, fie un subiect la alegere, insa in legatura cu tematica cursului), si sa pregateasca pe marginea lui un proiect.

Acest proiect poate pregatit din prisma uneia dintre metodele de modelare, fie din punctul de vedere a fluxului de date, fie din punctul de vedere al structurarii lor.

Proiectul este compus din trei faze:

  • analiza;
  • proiectarea;
  • implementarea.

Fiecare echipa trebuie sa expuna in cadrul laboratorului realizarea fazei precum si materiale aditionale (diagrame, cod, etc.)

Planificarea pe laboratoare[edit]

Inainte de a prezenta desfasurarea laboratorului doresc sa mentionez ca toate activitatile prezentate mai jos se vor face cu sprijinul meu -- pentru cei ce doresc -- si inaintea fiecarei faze a proiectului se vor prezenta pe scurt elementele utilizate.

Laboratorul se tine in fiecare vineri, de la orele 16, 18 si 20 in sala F117.

In primul laborator:

  • o scurta prezentare a continutului si cerintelor laboratorului;
  • punerea in tema cu formarea echipelor si alegerea proiectelor.

In al doilea laborator se va:

  • determina membri echipelor;
  • alege tema;
  • discuta pe marginea subiectulor alese.

In al treilea si al patrulea laborator se vor prezenta si dezbate elemente legate analiza (cerinte, operatii, documente, etc.).

In al cincelea si al saselea laborator se vor:

  • prezenta scurte descrieri ale tipurilor de diagrame, scheme, documente necesare fazei de proiectare;
  • prezenta si dezbate rezultatele proiectarii (diagrame, scheme, etc.).

In al saptelea laborator se vor:

  • alege tehnologiile utilizate pentru implementare;
  • prezenta (eventual de catre participanti) scurte descrieri a tehnologiilor alese.

In al optulea si al noualea laborator se vor:

  • prezenta implementari efective ale proiectelor (sau parti ale acestora);
  • prezenta si dezbate elemnete (probleme, idei) legate de tehnologiile folosite (flexibilitate, scalabilitate, eficienta, etc.).

Etapele proiectul[edit]

Proiectul este impartit in trei faze (primele trei faze ale modelului de dezvoltare a software-ului in cascada):

  • Analiza (requirements)
  • Proiectarea (design)
  • Implementarea (implementation)

Pentru mai multe detalii referitoare la modelul cascada [1].

Analiza[edit]

Ca rezultat al acestei operatii trebuie sa rezulte o imagine clara asupra subiectului tratat, o lista de operatii necesare si cazuri de utilizare (use case-uri). De asemenea in aceasta faza trebuie determinate toate elementele prezentate in sectiunea corespunzatoare modelarii structurilor de date (entitati, atribute, relatii, constrangeri.)

Pentru mai multe detalii va rog sa consultati va rog sa consultati [2].

Proiectarea[edit]

In urma acestei faze trebuie sa rezulte o serie de diagrame sau scheme care sa contureze elementele descoperite in faza de analiza. Acestea sunt de tipul celor prezentate in sectiunea ce descrie tipurile de modelare.

Implementarea[edit]

In cazul modelarii structurilor de date, principalul rezultat palpabil al proiectului este crearea unei scheme de baza de date (una relationala spre exemplu), popularea ei cu date de test precum si implementarea catorva dintre operatiile identificate.

Astfel implementarea poate fi realizata sub forma:

  • unei baze de date relationale (SQL);
  • unei ierarhi de clase cu metode pentru efectuarea operatiilor, precum si persistarea lor;
  • unei baze de date XML:
    • definirea unei scheme XML;
    • utilizarea unui limbaj sau librarii pentru interogarea XML-ului.

Resurse[edit]

Pentru implementarea efectiva se poate utiliza:

Retrieved from "https://beta.wikiversity.org/w/index.php?title=Informatica_de_gestiune_--_2006-2007_--_info.uvt.ro&oldid=100987"